Lansare Steaua – Cola

Clubul Steaua a lansat ieri o noua bautura: Steaua Cola, asta printre restul produselor produselor pe care le poti cumpara, de la vin si ciocolata steaua pana la pixuri, cani si binenteles tricouri.

Bautura are sloganul “potoleste-ti setea de victorie”.

Cola Steaua este ambalata la peturi de doi si 0,5 litri, cu eticheta embosata, precum si la doza de 0,33 litri, este disponibila in toate retelele moderne de hypermarketuri si, desigur, poate fi servita la toate punctele de catering din stadionul Steaua.

Read the rest of this entry »

Care este cel mai urât site de sport

Am pornit azi pe twitter o mini cercetare. Lucrurile au deviat, s-au iscat atât discuţii cât şi controverse în jurul a ceea ce înseamnă marketing sportiv. Am înţeles din discuţie că sport înseamnă în mare parte fotbal. Lucurile nu trebuie să se rezume doar la acest sport.

Revenind la #celmaiuratsitedesport răspunsurile au variat .

Federaţile nu stau deloc bine la acest capitol, dar nici cluburile sportive nu se pot lăuda.

Am creat în dreapta un chestionar pentru a alege cel mai, dar cel mai urât site. Pentru propunei vă aşteptăm să lăsaţi comentarii la acest articol.

Principalele probleme ale cluburilor sportive

semnul exclamariiExistă o serie de impedimente ce opresc o bună dezvoltare a cluburilor sportive. Dintre acestea amintim câteva.

Scăderea numărului de practicanţi ai sportului

Din ce în ce mai puţini copii şi tineri sunt interesaţi în practicarea sportului în general şi a celui de performanţă în special, fapt determinat în principal de caţiva factori:

a)      Scăderea natalităţii în România

b)      Emigrarea familiilor în străinătate

c)      Scăderea interesului copiilor faţă de sport în favoarea ocupaţiilor moderne (internet de exemplu)

d)     Numărul scăzut de ore de educaţie fizică prevăzute în programa şcolară dar şi calitatea scăzută a acestora şi a spaţiilor în care se desfăşoară

e)      Numărul scăzut de baze sportive dotate corespunzător şi accesibile publicului larg

Părăsirea sistemului de către specialişti şi tehnicieni

Acest lucru se datorează în principal lipsei de motivare financiară existentă.

Performanţa şi evoluţia unui sportiv este determinată în mare parte de antrenorul său, de tehnicile şi metodele de antrenament pe care i le conferă, de specialistii care îl înconjoară. Este bine ştiut faptul că în spatele fiecărei competiţii câştigate, în spatele fiecărei medalii, stă atât munca sportivului cât şi efortul în echipă derulat de antrenori, tehnicieni şi specialiştii care îl susţin. Nu este suficient doar talentul sportivilor dacă acesta nu este susţinut de antrenamente adecvate.

Colaborarea instituţională uşor deficitară

Trebuie menţionată problema cluburilor din provincie unde care se fac presiuni mari asupra sportivilor pentru a se transfera la marile cluburi sportive din Bucureşti.

Este nevoie de îmbunătăţirea sistemului relaţional în sportul românesc pentru a se crea mediul necesar dezvoltării de valori.

Totodată se poate observa că nu întotdeauna criteriile pentru selecţia sportivilor la loturile olimpice şi naţionale au fost cele mai eficiente, existând sportivi ai cluburilor din provincie care nu au participat la competiţiile internaţionale, deşi ar fi putut face o diferenţă în clasamentele finale.

Federaţiile Sportive Naţionale trebuie să aibă secţii puternice şi atente pentru crearea loturilor olimpice şi naţionale cu adevărat valoroase.

Legislaţia greoaie a României privind acordarea cetăţeniei pentru sportivi străini

Există sportivi străini care vor să se stabilească în România şi să concureze în competiţii reprezentând ţara noastră şi care întâmpină dificultăţi în obţinerea cetăţeniei române. Pentru această categorie de solicitanţi ai statutului de cetăţean român, ar trebui simplificată legislaţia aflată în vigoare.

Desigur, acest fapt este destul de greu realizabil având în vedere precedentele ce s-ar putea crea şi dificultăţile în definirea limitei pentru această categorie.

Lipsa fondurilor necesare desfăşurării activităţii sportive

Partea financiară este o mare problemă în asigurarea unei bune desfaşurări a activităţii sportive. Acest context este cu atât mai important cu cât criza financiară mondială adânceşte aceste probleme ale sportului român.

Este foarte importantă o bună organizare managerială a clubului sportiv care să gestioneze în mod corespunzător resursele puţine dar şi la atragerea unor venituri extrabugetare (din publicitate de exemplu).

Aceste venituri trebuie să contribuie la:

a)      Asigurarea condiţiilor bune de pregătiresemnul-intrebarii

b)      Participarea la competiţii

c)      Achiziţionarea celor mai bune materiale şi echipamente sportive

d)     Asigurarea vitaminelor, a susţinătoarelor de efort, a medicamentelor şi a materialelor sanitare necesare procesului de refacere şi recuperare după efort

e)      Recompensarea rezultatelor (atât pentru sportivi cât şi pentru antrenori şi tehnicieni)

f)       Dezvoltarea, modernizarea şi menţinerea bazei sportive existente

Cum propuneţi să fie rezolvate aceste probleme?

Sursa 1
Sursa 2

De ce organizaţiile sportive trebuie să folosească twitter?

Reţelele sociale au devenit canalul numărul unul prin care poate fi atins un public ţintă. Printre acestea Twitter este reţeaua care oferă posibilitatea iniţierii de conversaţii directe şi în timp real, oferind în acelaşi timp oportunitatea de a propaga un mesaj aproape instantaneu.  Twitter este atât un catalizator dar şi un liant al comunicării.

Există foarte multe beneficii pentru care o organizaţie sportivă ar trebui să folosească această reţea:

Numărul 1 – Imbunătăţirea serviciului de relaţii cu clienţii.

Numărul 2 – Se pot pune întrebări, se primeşte feddback în timp real de la fani şi se salvează banii cheltuiţi pe sondaje de opinie, focus grupuri şi interviuri în profunzime.

Numărul 3 – Răspândirea ştirilor în timp real către acei oameni care sunt interesaţi în mod direct de ceea ce o organizaţie sportivă are de spus.

Numărul 4 – Posibilitatea de a răspunde şi de a controla situaţiile de criză.

Numărul 5 – Protejarea brandului, asigurarea faptului că oamenii primesc informaţii corecte. Poate funcţiona ca un comunicat de presă scurt şi concis, trimis către fani dar şi mass-media.

Numărul 6 – Se extind modul şi posibilităţile de promovare a sponsorilor.

Numărul 7 – Organizaţiile sportive au ocazia de a ajunge la o nouă audienţă care poate nu a vizitat niciodată site-ul oficial (e adevărat faptul că uneori se pune problema existenţei unui site oficial decent).

Numărul 8 – Stabilirea de conexiuni mult mai profunde cu audienţa actuală.

Numărul 9 – Posibilitatea de a intra în contact cu diferite aspecte legate de mediul online şi descoperirea unor noi idei şi a unor noi posibilităţi de promovare.

Numărul 10 – Creşterea traficului pentru site-ul web.

Numărul 11 – Twitter se poate măsura prin numărul de urmăritori, răspunsuri, redirecţionări de mesaje, clickuri pe linkuri. Mai mult, răspunsurile pot fi grupate pe perioade de timp şi analizate pentru a vedea în ce direcţie merge percepţia fanilor.

Numărul 12 – Sportul este un eveniment social deci reţelele sociale sunt unul dintre cele mai importante locuri în care organizaţiile sportive trebuie să se afle.

Numărul 13 – Este ieftin! Costurile se reduc la salariul angajaţilor supraveghează această reţea şi care răspund la întrebări în timp real.

Aşteptăm şi alte idei şi sugestii.

Sponsorizarea şi sponsorizarea în sport

Reprezintă o activitate de relaţii publice, strategie comercială de susţinere materială, logistică şi/sau financiară a unui beneficiar (persoană fizică, persoană juridică fără scop lucrativ, instituţie, autoritate publică, emisiune sau program audiovizual, o marcă, o expoziţie sau un eveniment s.a.), de un sponsor.

Sponsorizarea este un act juridic prin care părţile convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale şi/sau mijloace financiare, în vederea susţinerii unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de beneficiar (Ordonanţa Guvernului nr. 36/1998 privind modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea – republicată în M.O. 43/30 ianuarie 1998).

Sponsorizarea urmăreşte obţinerea unui câştig direct şi rapid în termeni de imagine şi notorietate pentru firmă (spre deosebire de mecenat – o acţiune mai discretă şi dezinteresată, cu efecte pe termen lung pentru sponsor), prin:

- Sporirea audienţei directe – persoanele prezente fizic la locul desfăşurării evenimentului sponsorizat (pe stadion, la concert sau în cadrul expozitiei – numele şi logo-ul mărcii inscripţionat pe vestimentaţia sportivilor, pe autoturismele de concurs sau pe panourile publicitare amplasate pe stadion, obiecte promoţionale personalizate oferite publicului etc);

- Sporirea audienţei indirecte – obţinerea unui capital de imagine şi notorietate prin reflectarea evenimentului în mass-media (creşterea numărului persoanelor care asistă la eveniment prin intermediul spoturilor radio sau TV, al ştirilor, al anunţurilor în presa scrisă, al caravanelor publicitare ş.a.);

În scopul obţinerii unei comunicaţii eficiente şi valorizarii mărcii, evenimentul sponsorizat trebuie să se afle în strânsă legătură cu poziţionarea instituţională şi a portofoliului de produse al firmei.

Forme principale:

- Sponsorizare creativă – atunci când sponsorul creează în exclusivitate evenimentul, în scopul promovării numelui instituţional şi recunoaşterii prestigiului firmei;

- Sponsorizare participativă – când acesta este unul dintre participanţii la eveniment.

Sponsorizarea este specifică, îndeosebi, domeniului sportiv (susţinerea unei echipe/unei federaţii sportive, unui sportiv sau eveniment/turneu sportiv) – cu circa 80% din totalul sponsorizărilor – şi artistic (susţinerea unui eveniment artistic, unui artist, unei emisiuni culturale TV ş.a.). Exemplu: Ursus – sponsor al Campionatul Naţional de Fotbal al României, Marlboro – sponsor al F1, Coca-Cola – sponsor oficial al JO (1996). [1]

După această prezentare pe scurt a sponsorizării vom discuta în continuare despre sponsorizarea în sport. Acest subiect este unul foarte larg şi vom revenii cu mai multe articole pentru a putea întelege pe deplin dimensiunea acestei acţiuni de marketing.

În ultimii ani foarte multe companii au devenit sponsori sportivi. Chiar şi companiile ce nu considerau marketingul sportiv drept sursă viabilă, acum îl folosesc pentru a-şi transmite mesajul: UPS, Viagra, McDonalds, Pepsi, Coca-Cola, şi multe altele au învăţat că azi, sponsorizarea sportului le pot plasa în centrul atenţiei consumatorilor.

Una dintre cele mai faimoase serii de curse din lume este NASCAR-ul. Aceasta a pornit dupa cel de-al Doilea Război Mondial, ca o afacere de familie şi s-a extins în timp, fiind în prezent locul unde doar cei mai buni şoferi şi cei mai buni producători de masini se întrec. Pe lângă dramă şi adrenalină o multitudine de sponsori sunt invitaţi să se alăture fanilor ce işi sprijină nu doar favoriţii dar şi companiile ce ii sprijină pe aceştia.

Televiziunile acoperă majoritatea marilor competiţii astfel, un sportiv câştigător este intervievat adeseori, oferă sponsorului principal expunere media gratuită Multe companii aleg să işi bazeze planurile de marketing în jurul acestor acoperiri media, ştiind că este şansa lor să cucerească supremaţia în piaţă. Acest lucru este valabil mai ales în cazul competiţiilor internaţionale, unde multinaţionalele ajung la publicul lor foarte rapid şi eficient.

În general sportivii reprezintă figuri îndrazneţe şi curajoase (în cazul curselor de maşini, motociclete, etc). Nu doar faptul că au abilităţi fizice impresionante dar fanii iubesc charisma şi spiritul pozitiv ce aceştia îl emană. Tinerii vor să fie ca ei, fetele vor să îi scoată la întâlniri, bătrânii ar fi cu adevărat onoraţi să îi cunoască iar directorii vor să făcă afaceri cu ei. Comentatorii şi scriitorii vor să îi citeze în cărţile şi articolele lor pe când organizatorii concursurilor vor să fie siguri că vor fi prezenţi, astfel încât publicul atras să fie cât mai mare.

Putem clasifica tipurile de sponsorizare în mai multe categorii si pe mai multe cristerii. De asemenea, sponsorizarea are atât avantaje cât şi dezavantaje. Despre acestea vom discuta în articolele viitoare.


[1] http://www.iqads.ro/dictionar/sponsorizare.html

Legătura dintre marketingul serviciilor si marketingul sportiv

Serviciile reprezintă activităţi, beneficii sau utilităţi care sunt oferite pe piaţă sau prestate în asociere cu vânzarea unui bun material[1]. O altă definiţie unanim acceptată a marketingului serviciilor este cea a lui K.J. Blois confrom căruia „serviciul reprezintă  orice activitate care oferă beneficii fără să presupună în mod obligatoriu un schimb de bunuri tangibile.”[2]

De asemenea „un serviciu este orice acţiune pe care un subiect o poate efectua pentru altul, care este de regulă intangibilă şi care nu are drept consecinţă transferul propietăţii”.[3]

În industria serviciilor, calitatea prestării este cel mai important element concurenţial. Calitatea este cea care diferenţiază o companie de alta. Pe termen lung, calitatea produselor şi serviciilor unei companii este cel mai important factor care influenţează profitul şi cea mai eficientă modalitate de a mări cifra afacerilor.[4]

Făcând o paralelă între marketingul serviciilor şi marketingul sportiv, putem înlocui „calitatea prestării” cu „performanţa” în rândurile de mai sus, raportându-ne astfel doar la domeniul sportului unde performanţa este elementul esenţial. Echipele, sportivii, cluburile sportive cu performanţe bune vor avea mereu un public fidel şi se vor bucura de atenţia sponsorilor.

Sportul nu numai că este un serviciu dar de asemenea este singurul care se produce şi se consumă în acelaşi timp, calitatea lui socială  fiind indiscutabil valabilă datorită prezenţei omului ca punct central.


[1] Marketing Definitions, A Glossaary of Marketing Terms, Committee of the American Marketing Association, 1960

[2] Blois K.J. “The market of service: An Approach, European Journal of Marketing”, nr 8-1974. pag. 137

[3] Iuliana Cetina, Raluca Brandabur, Mihaela Constantinescu – “Marketingul serviciilor”, editura Uranus, 2006

[4] Iuliana Cetina, Raluca Brandabur, Mihaela Constantinescu – “Marketingul serviciilor”, editura Uranus, 2006

Legătura dintre marketingul sportiv şi marketingul social

Datorită caracterului său in principal uman atunci când vorbim despre marketingul sportiv, este absolut necesară trecerea în revistă a definiţiilor si a caracteristicilor marketingului social, deoarece, sportul nu se poate petrece fără participarea oamenilor.

Fie că vorbim de competiţia în sine sau de spectatori, sportul este în principal o activitate ce vizează comunităţile umane, interacţiunea dintre ele şi depunerea unui efort minim comun.

Nu sunt străine de noi nici cazurile de rivalităţi între suporterii echipelor locale, naţionale sau chiar în competiţii izolate precum cele dintre: şcoli, licee, facultăţi, etc.

Sportul vizează mereu depunerea unui efort de energie, de concentrare, pasiune, implicare, dorinţă, reputaţie sau orgoliu. Toate aceste aspecte pot fi uşor manipulate şi speculate în alcătuirea planului de marketing.

Marketingul sportiv este o disciplină distinctă de marketing, etichetată aşa încă de la începutul anilor 1970. Acesta se referă in principal la eforturile care se concentrează asupra influenţarii comportamentelor ce îmbunătăţesc sănătatea, previn vătămările, protejează mediul înconjurător şi contribuie la bunăstarea comunităţilor.[1]

În marketingul social, principalul beneficiar al programului de marketing este societatea şi nu acţionarii. Experţii de marketing sunt de acord cu faptul că distincţia este făcută de tipul de produs vândut. În cazul marketingului social procesele de marketing doresc să vândă comportament ideal (dorit). Totusi, tehnicile si principiile rămân aceleaşi în ambele cazuri.

Astfel, putem spune că marketingul sportiv reprezintă combinarea cu succes a tehnicilor de marketing orientate spre societate.


[1] Philip Kotler, Nancy R. Lee- „Social Marketing, Influencing Behabiors for Good”