America – patria tuturor posibilităţilor! (mai ales în marketingul sportiv)

Marketingul sportiv a fost menţionat pentru prima dată în literatură de specialitate din Statele Unite, mai ales datorită practicii autohtone care a fost prima în evidenţierea importanţei implementării marketingului în domeniul sportiv. Având un astfel de punct de start, majoritatea instituţiilor educaţionale din SUA au inclus marketingul sportiv în curricula lor, fie ca o disciplină separată, fie chiar ca un întreg program academic de specialitate (de licenţă sau de masterat).

Cu toate acestea, teoria nu ar fi avut acelaşi impact dacă piaţa sportivă americană nu ar fi fost aşa de dezvoltată şi apreciată atât de public, cât şi de media. Statele Unite au 7 din cele mai bogate 10 cluburi sportive (conform topului făcut de revista Forbes în 2009), cu un venit total de 9,564 miliarde de dolari.

Piaţa americană este, de asemenea, cunoascută pentru evenimentele sale sportive, cum ar fi Super Bowl sau NBA All-Star Game. Super Bowl reprezintă finala Ligii Naţionale de Fotbal American (NFL), cea mai importantă asociaţie de cluburi profesioniste din acest sector sportiv. În majoritatea anilor, Super Bowl este cel mai urmărit program de televiziune la nivelul naţional (în medie, 80 de milioane de telespectatori în ultimele două decenii), 30 de secunde de publicitate ajungând la un tarif de 3 milioane de dolari în 2009[1]. În fiecare an, acest eveniment oferă specialiştilor în marketing oportunitatea de a studia şi învăţa din experienţa organizatorilor, jucătorilor şi firmelor ce se promovează prin intermediul evenimentului.

NBA All-Star Game este un eveniment ce se întinde pe durata a 3 zile şi care prezintă cei mai buni jucători de baschet din conferinţele de est şi vest ale Campionatului Naţional de Baschet din Statele Unite. Evenimentul este transmis în peste 120 de ţări, aspectele de marketing sportiv fiind la cel mai înalt nivel pe durata tuturor celor 3 zile de meciuri, concerte şi alte programe de divertisment.

Mihaela Constantinescu

Lect. univ. dr. la Facultatea de Marketing, ASE

mihaela.co@gmail.com


[1] http://www.forbes.com/2009/01/26/nfl-superbowl-biz-sports-cx_tvr_0126superbowl.html

Tu când ai făcut ultima dată sport?

Noi discutăm despre marketing sportiv, despre problemele cluburilor de sport, despre problemele legate de lipsa banilor, de lipsa investiţiilor în antrenamente de calitate. Uităm însă un lucru esenţial. Faptul că nu suntem educaţi înspre sport. Nu suntem învăţaţi de mici să facem mişcare zilnic.

Alegem dietele drastice dar nesusţinute de mişcare. Din programa orară sunt scoase orele de sport. Nu ne educăm copii în spiritul fair-play-ului şi nu le dezvoltăm spiritul de competiţie.

Tu când ai ieşit ultima dată din casă doar pentru a face sport? Tu de câte ori ţi-ai făcut abonament “la sală” dar fără sa mergi de mai mult de 3 ori? Tu când te-ai uitat în oglindă ultima dată şi ţi-ai spus: azi am nevoie să mă revigorez făcând mişcare. De câte ori ai renunţat la lift spre câştigul scărilor?

Tu când ai făcut sport ultima dată?

Propuneri pentru eficientizarea activităţii

Pentru o cat mai buna desfăşurare a activităţii câteva măsuri sunt absolut necesare pentru clubul sportiv menţionat anterior

  • asigurarea conditiilor optime de pregatire a sportivilor
  • creşterea gradului de interes a sportivilor prin asigurarea de conditii moderne de pregatire şi refacere
  • completarea secţiilor cu sportivi de perspectivă pentru Jocurile Olimpice din Londra – 2012
  • promovarea a cât mai multor sportivi valoroşi la loturile olimpice şi naţionale
  • continuarea acţiunilor de selecţie atât din mediul urban dar în special în mediul rural, insuficient exploatat
  • intensificarea muncii de îndrumare şi control în cadrul secţiilor pe ramura de sport
  • stimularea materială rapidă, în urma rezultatelor obţinute, atât a sportivilor cât şi a colectivului tehnic
  • îndrumarea şi susţinerea sportivilor în activitatea şcolară şi universitară pentru diminuarea fenomenului de abandon al activităţii de performanţă
  • participarea antrenorilor la cursuri de perfecţionare şi la strategii de pregătire metodice dar şi la sesiuni ştiinţifice organizate pe plan local, naţional şi internaţional
  • participarea la competiţii sportive cuprinse în calendarul sportiv naţional al Fedaraţiilor Naţionale
  • organizarea de competiţii proprii, de tradiţie
  • acţiuni pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport şi promovarea fair-play-ului
  • organizarea de acţiuni de informare şi de educare anti-doping cu sportivii, antrenorii şi medicii
  • menţinerea continuă a comunicării clubului cu Federaţiile Sportive Naţionale, Asociaţiile Judeţene şi celelalte cluburi sportive
  • continuarea bunei colaborări cu Administraţia Publică Locală şi restul instituţiilor menţionate în analiza SWOT
  • menţinerea unei bune colaborării cu reprezentanţii mass-media şi informarea acestora cu privire la performanţele clubului şi a sportivilor
  • atragerea de noi resurse financiare, al unui număr mai mare de sponsori dar şi de susţinători, în vederea realizării de venituri proprii
  • atragerea de fonduri structurale europene pentru dezvoltarea bazei materiale
  • gestionarea eficientă a resurselor financiare astfel încât la sfârşitul fiecărui an clubul să îşi încheie activitatea financiară fară datorii în primul rând faţă de sportivii săi dar şi faţă de alte persoane şi instituţii
  • menţinerea, reabilitarea, perfecţionarea şi modernizarea bazei sportive
  • refacerea site-ului clubului sportiv
  • promovarea performanţelor prin toate mijloacele mass-media şi new media
  • crearea unei strategii de comunicare prin tehnici de relatii publice
  • plasarea clubului sportiv si nu doar a clubului de fotbal in centrul interesului public
  • organizarea de vizite ale clubului pentru starnirea interesului public
  • vizitarea scolilor, a elevilor si informarea acestora cu privire la beneficiile sportului
  • organizarea de evenimente destinate publicului larg pentru educarea si indreptarea acestuia către sport

Din ce în ce mai multe campanii pentru sport

Observăm în ultimul timp o creştere simţitoare a campaniilor ce implică sportul, nu neapărat prin sportivi dar prin încurajarea maselor în adoptarea unui stil de viaţă activ.

Un studiu recent a arătat faptul că în România sunt peste 12.000 de copii obezi iar 9 din 10 nu mai au şanse să revină la o greutate normală. Cauzele sunt atât lipsa sportului şi a activităţii fizice în viaţa lor dar si alimentaţia nesănătoasă: fast-food, dulciuri, etc.

Pe 27 septembrie a avut loc cea de-a patra ediţie a crosului Petrom. Dacă anul trecut construirea pistelor nu a făcut decât să dezamăgească publicul, aşteptăm cu interes anul acesta construirea acestor piste.

Gillette organizează turul Phenomenal – ideea seamănă oarecum cu a celor de la Nike dar este oricum de aplaudat.

În cele din urmă, dar nu în final online-ul face mişcare: de la bikewalk la joaca în parc până la Puţin din fiecare . Aceasta din urmă este o campanie în toată regula unde puteţi cere chiar sfatul nutriţionistului. Companiile susţinătoare: Agrana România, Coca-Cola România, Hochland România, Kraft Foods România, Mars România, Nestle România, Unilever South Central Europe.

Sportul începe să primească atenţia binemeritată atât în mediul online dar şi în mediul offline. Se vorbeşte oamenilor despre sport şi importanţa lui acest lucru nu poate decât să ne bucure deoarece, aşa cum afirmam anterior  “Din ce în ce mai puţini copii şi tineri sunt interesaţi în practicarea sportului în general şi a celui de performanţă în special”. Una dintre soluţii ar fi punerea sportului în vizorul acestora.

Revenim cu un update:  www.iubestesportul.gsp.ro . O campanie socială ce atenţioneză cu privire la bolile ce pot fi prevenite sau ameliorate prin intermediul sportului.

Facebook şi sportul

Susţine rugby-ul românesc! Acesta este numele uneia dintre cauzele prezentă pe Facebook. Interesant de observat este faptul că nu Federaţia Română de Rugby a pornit această iniţiativă ci un fost practicant al jocului. Pagina cauzei face trimitere către pagina de wikipedia şi până la momentul actual a strâns 157 de membri.

În trecut am vorbit despre twitter şi despre modul în care acesta poate ajuta organizaţiile sportive să creeze o comunitate şi în mediul online. Se pare că fanii sporturilor au început să ia atitudine în încercarea de a le populariza.

Echipa Sport20 este prezentă în acest moment şi în această reţea. Sperăm să strângem o comunitate interesată de marketingul sportiv.

O altă dorinţă este să fim mai activi ca până acum şi să împărtăşim cu voi cunoştinţele şi descoperirile noastre în materie de marketing sportiv.

Vă aşteptăm pe Facebook şi suntem curioşi care este părerea voastră la întrebarea: oare aceste acţiuni nu trebuie pornite în primul rând de federaţii şi de cluburile sportive?

Principalele probleme ale cluburilor sportive

semnul exclamariiExistă o serie de impedimente ce opresc o bună dezvoltare a cluburilor sportive. Dintre acestea amintim câteva.

Scăderea numărului de practicanţi ai sportului

Din ce în ce mai puţini copii şi tineri sunt interesaţi în practicarea sportului în general şi a celui de performanţă în special, fapt determinat în principal de caţiva factori:

a)      Scăderea natalităţii în România

b)      Emigrarea familiilor în străinătate

c)      Scăderea interesului copiilor faţă de sport în favoarea ocupaţiilor moderne (internet de exemplu)

d)     Numărul scăzut de ore de educaţie fizică prevăzute în programa şcolară dar şi calitatea scăzută a acestora şi a spaţiilor în care se desfăşoară

e)      Numărul scăzut de baze sportive dotate corespunzător şi accesibile publicului larg

Părăsirea sistemului de către specialişti şi tehnicieni

Acest lucru se datorează în principal lipsei de motivare financiară existentă.

Performanţa şi evoluţia unui sportiv este determinată în mare parte de antrenorul său, de tehnicile şi metodele de antrenament pe care i le conferă, de specialistii care îl înconjoară. Este bine ştiut faptul că în spatele fiecărei competiţii câştigate, în spatele fiecărei medalii, stă atât munca sportivului cât şi efortul în echipă derulat de antrenori, tehnicieni şi specialiştii care îl susţin. Nu este suficient doar talentul sportivilor dacă acesta nu este susţinut de antrenamente adecvate.

Colaborarea instituţională uşor deficitară

Trebuie menţionată problema cluburilor din provincie unde care se fac presiuni mari asupra sportivilor pentru a se transfera la marile cluburi sportive din Bucureşti.

Este nevoie de îmbunătăţirea sistemului relaţional în sportul românesc pentru a se crea mediul necesar dezvoltării de valori.

Totodată se poate observa că nu întotdeauna criteriile pentru selecţia sportivilor la loturile olimpice şi naţionale au fost cele mai eficiente, existând sportivi ai cluburilor din provincie care nu au participat la competiţiile internaţionale, deşi ar fi putut face o diferenţă în clasamentele finale.

Federaţiile Sportive Naţionale trebuie să aibă secţii puternice şi atente pentru crearea loturilor olimpice şi naţionale cu adevărat valoroase.

Legislaţia greoaie a României privind acordarea cetăţeniei pentru sportivi străini

Există sportivi străini care vor să se stabilească în România şi să concureze în competiţii reprezentând ţara noastră şi care întâmpină dificultăţi în obţinerea cetăţeniei române. Pentru această categorie de solicitanţi ai statutului de cetăţean român, ar trebui simplificată legislaţia aflată în vigoare.

Desigur, acest fapt este destul de greu realizabil având în vedere precedentele ce s-ar putea crea şi dificultăţile în definirea limitei pentru această categorie.

Lipsa fondurilor necesare desfăşurării activităţii sportive

Partea financiară este o mare problemă în asigurarea unei bune desfaşurări a activităţii sportive. Acest context este cu atât mai important cu cât criza financiară mondială adânceşte aceste probleme ale sportului român.

Este foarte importantă o bună organizare managerială a clubului sportiv care să gestioneze în mod corespunzător resursele puţine dar şi la atragerea unor venituri extrabugetare (din publicitate de exemplu).

Aceste venituri trebuie să contribuie la:

a)      Asigurarea condiţiilor bune de pregătiresemnul-intrebarii

b)      Participarea la competiţii

c)      Achiziţionarea celor mai bune materiale şi echipamente sportive

d)     Asigurarea vitaminelor, a susţinătoarelor de efort, a medicamentelor şi a materialelor sanitare necesare procesului de refacere şi recuperare după efort

e)      Recompensarea rezultatelor (atât pentru sportivi cât şi pentru antrenori şi tehnicieni)

f)       Dezvoltarea, modernizarea şi menţinerea bazei sportive existente

Cum propuneţi să fie rezolvate aceste probleme?

Sursa 1
Sursa 2

De ce organizaţiile sportive trebuie să folosească twitter?

Reţelele sociale au devenit canalul numărul unul prin care poate fi atins un public ţintă. Printre acestea Twitter este reţeaua care oferă posibilitatea iniţierii de conversaţii directe şi în timp real, oferind în acelaşi timp oportunitatea de a propaga un mesaj aproape instantaneu.  Twitter este atât un catalizator dar şi un liant al comunicării.

Există foarte multe beneficii pentru care o organizaţie sportivă ar trebui să folosească această reţea:

Numărul 1 – Imbunătăţirea serviciului de relaţii cu clienţii.

Numărul 2 – Se pot pune întrebări, se primeşte feddback în timp real de la fani şi se salvează banii cheltuiţi pe sondaje de opinie, focus grupuri şi interviuri în profunzime.

Numărul 3 – Răspândirea ştirilor în timp real către acei oameni care sunt interesaţi în mod direct de ceea ce o organizaţie sportivă are de spus.

Numărul 4 – Posibilitatea de a răspunde şi de a controla situaţiile de criză.

Numărul 5 – Protejarea brandului, asigurarea faptului că oamenii primesc informaţii corecte. Poate funcţiona ca un comunicat de presă scurt şi concis, trimis către fani dar şi mass-media.

Numărul 6 – Se extind modul şi posibilităţile de promovare a sponsorilor.

Numărul 7 – Organizaţiile sportive au ocazia de a ajunge la o nouă audienţă care poate nu a vizitat niciodată site-ul oficial (e adevărat faptul că uneori se pune problema existenţei unui site oficial decent).

Numărul 8 – Stabilirea de conexiuni mult mai profunde cu audienţa actuală.

Numărul 9 – Posibilitatea de a intra în contact cu diferite aspecte legate de mediul online şi descoperirea unor noi idei şi a unor noi posibilităţi de promovare.

Numărul 10 – Creşterea traficului pentru site-ul web.

Numărul 11 – Twitter se poate măsura prin numărul de urmăritori, răspunsuri, redirecţionări de mesaje, clickuri pe linkuri. Mai mult, răspunsurile pot fi grupate pe perioade de timp şi analizate pentru a vedea în ce direcţie merge percepţia fanilor.

Numărul 12 – Sportul este un eveniment social deci reţelele sociale sunt unul dintre cele mai importante locuri în care organizaţiile sportive trebuie să se afle.

Numărul 13 – Este ieftin! Costurile se reduc la salariul angajaţilor supraveghează această reţea şi care răspund la întrebări în timp real.

Aşteptăm şi alte idei şi sugestii.