America – patria tuturor posibilităţilor! (mai ales în marketingul sportiv)

Marketingul sportiv a fost menţionat pentru prima dată în literatură de specialitate din Statele Unite, mai ales datorită practicii autohtone care a fost prima în evidenţierea importanţei implementării marketingului în domeniul sportiv. Având un astfel de punct de start, majoritatea instituţiilor educaţionale din SUA au inclus marketingul sportiv în curricula lor, fie ca o disciplină separată, fie chiar ca un întreg program academic de specialitate (de licenţă sau de masterat).

Cu toate acestea, teoria nu ar fi avut acelaşi impact dacă piaţa sportivă americană nu ar fi fost aşa de dezvoltată şi apreciată atât de public, cât şi de media. Statele Unite au 7 din cele mai bogate 10 cluburi sportive (conform topului făcut de revista Forbes în 2009), cu un venit total de 9,564 miliarde de dolari.

Piaţa americană este, de asemenea, cunoascută pentru evenimentele sale sportive, cum ar fi Super Bowl sau NBA All-Star Game. Super Bowl reprezintă finala Ligii Naţionale de Fotbal American (NFL), cea mai importantă asociaţie de cluburi profesioniste din acest sector sportiv. În majoritatea anilor, Super Bowl este cel mai urmărit program de televiziune la nivelul naţional (în medie, 80 de milioane de telespectatori în ultimele două decenii), 30 de secunde de publicitate ajungând la un tarif de 3 milioane de dolari în 2009[1]. În fiecare an, acest eveniment oferă specialiştilor în marketing oportunitatea de a studia şi învăţa din experienţa organizatorilor, jucătorilor şi firmelor ce se promovează prin intermediul evenimentului.

NBA All-Star Game este un eveniment ce se întinde pe durata a 3 zile şi care prezintă cei mai buni jucători de baschet din conferinţele de est şi vest ale Campionatului Naţional de Baschet din Statele Unite. Evenimentul este transmis în peste 120 de ţări, aspectele de marketing sportiv fiind la cel mai înalt nivel pe durata tuturor celor 3 zile de meciuri, concerte şi alte programe de divertisment.

Mihaela Constantinescu

Lect. univ. dr. la Facultatea de Marketing, ASE

mihaela.co@gmail.com


[1] http://www.forbes.com/2009/01/26/nfl-superbowl-biz-sports-cx_tvr_0126superbowl.html

Tu când ai făcut ultima dată sport?

Noi discutăm despre marketing sportiv, despre problemele cluburilor de sport, despre problemele legate de lipsa banilor, de lipsa investiţiilor în antrenamente de calitate. Uităm însă un lucru esenţial. Faptul că nu suntem educaţi înspre sport. Nu suntem învăţaţi de mici să facem mişcare zilnic.

Alegem dietele drastice dar nesusţinute de mişcare. Din programa orară sunt scoase orele de sport. Nu ne educăm copii în spiritul fair-play-ului şi nu le dezvoltăm spiritul de competiţie.

Tu când ai ieşit ultima dată din casă doar pentru a face sport? Tu de câte ori ţi-ai făcut abonament “la sală” dar fără sa mergi de mai mult de 3 ori? Tu când te-ai uitat în oglindă ultima dată şi ţi-ai spus: azi am nevoie să mă revigorez făcând mişcare. De câte ori ai renunţat la lift spre câştigul scărilor?

Tu când ai făcut sport ultima dată?

Marketingul sportiv vorbeşte despre fani

Poate vă întrebaţi ce e atât de interesant sau atât de special la marketingul sportiv? Cu ce se diferenţiază de marketarea bunurilor de larg consum sau de ce să i se acorde o importanţă atât de mare. Poate cel mai bun răspuns îl găsim nu ca răspuns la întrebarea “de ce” ci mai degrabă la întrebarea “cum”.

Un cumpărător fidel este acela care achiziţionează în mod frecvent o anumită marcă de produs.

Un fan este devotat echipei lui, este entuziast şi nu ratează meciurile echipei favorite.

Un fanatic este un entuziast fără un motiv raţional.

De câte ori un cumpărător devine irascibil chiar violent dacă nu găseşte marca favorită pe raft? Cum reacţionează un fan atunci când pierde echipa favorită?

Majoritatea consumatorilor nu se îşi definesc personalitatea prin marca de detergent cumpărată de cele mai multe ori nici prin marca de haine, în schimb un fan se va identifica mereu cu echipa pe care o susţine. Va purta haine cu emblemele clubului, va participa la competiţii, se va certa cu prietenii. Tocmai de lucurile acestea trebuie să ţină cont responsabilul de marketing sportiv. De emoţiile şi dorinţele fanilor.

Pentru voi, care a fost cel mai iraţional lucru făcut pentru echipa preferată sau care sunt lucrurile pe care le faceţi în mod normal?

Care este cel mai urât site de sport

Am pornit azi pe twitter o mini cercetare. Lucrurile au deviat, s-au iscat atât discuţii cât şi controverse în jurul a ceea ce înseamnă marketing sportiv. Am înţeles din discuţie că sport înseamnă în mare parte fotbal. Lucurile nu trebuie să se rezume doar la acest sport.

Revenind la #celmaiuratsitedesport răspunsurile au variat .

Federaţile nu stau deloc bine la acest capitol, dar nici cluburile sportive nu se pot lăuda.

Am creat în dreapta un chestionar pentru a alege cel mai, dar cel mai urât site. Pentru propunei vă aşteptăm să lăsaţi comentarii la acest articol.

Propuneri pentru eficientizarea activităţii

Pentru o cat mai buna desfăşurare a activităţii câteva măsuri sunt absolut necesare pentru clubul sportiv menţionat anterior

  • asigurarea conditiilor optime de pregatire a sportivilor
  • creşterea gradului de interes a sportivilor prin asigurarea de conditii moderne de pregatire şi refacere
  • completarea secţiilor cu sportivi de perspectivă pentru Jocurile Olimpice din Londra – 2012
  • promovarea a cât mai multor sportivi valoroşi la loturile olimpice şi naţionale
  • continuarea acţiunilor de selecţie atât din mediul urban dar în special în mediul rural, insuficient exploatat
  • intensificarea muncii de îndrumare şi control în cadrul secţiilor pe ramura de sport
  • stimularea materială rapidă, în urma rezultatelor obţinute, atât a sportivilor cât şi a colectivului tehnic
  • îndrumarea şi susţinerea sportivilor în activitatea şcolară şi universitară pentru diminuarea fenomenului de abandon al activităţii de performanţă
  • participarea antrenorilor la cursuri de perfecţionare şi la strategii de pregătire metodice dar şi la sesiuni ştiinţifice organizate pe plan local, naţional şi internaţional
  • participarea la competiţii sportive cuprinse în calendarul sportiv naţional al Fedaraţiilor Naţionale
  • organizarea de competiţii proprii, de tradiţie
  • acţiuni pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport şi promovarea fair-play-ului
  • organizarea de acţiuni de informare şi de educare anti-doping cu sportivii, antrenorii şi medicii
  • menţinerea continuă a comunicării clubului cu Federaţiile Sportive Naţionale, Asociaţiile Judeţene şi celelalte cluburi sportive
  • continuarea bunei colaborări cu Administraţia Publică Locală şi restul instituţiilor menţionate în analiza SWOT
  • menţinerea unei bune colaborării cu reprezentanţii mass-media şi informarea acestora cu privire la performanţele clubului şi a sportivilor
  • atragerea de noi resurse financiare, al unui număr mai mare de sponsori dar şi de susţinători, în vederea realizării de venituri proprii
  • atragerea de fonduri structurale europene pentru dezvoltarea bazei materiale
  • gestionarea eficientă a resurselor financiare astfel încât la sfârşitul fiecărui an clubul să îşi încheie activitatea financiară fară datorii în primul rând faţă de sportivii săi dar şi faţă de alte persoane şi instituţii
  • menţinerea, reabilitarea, perfecţionarea şi modernizarea bazei sportive
  • refacerea site-ului clubului sportiv
  • promovarea performanţelor prin toate mijloacele mass-media şi new media
  • crearea unei strategii de comunicare prin tehnici de relatii publice
  • plasarea clubului sportiv si nu doar a clubului de fotbal in centrul interesului public
  • organizarea de vizite ale clubului pentru starnirea interesului public
  • vizitarea scolilor, a elevilor si informarea acestora cu privire la beneficiile sportului
  • organizarea de evenimente destinate publicului larg pentru educarea si indreptarea acestuia către sport

Analiza SWOT a unui club sportiv

Pentru a nu avea probleme nici noi şi nici clubul sportiv despre care vorbim am decis să păstrăm anonimatul acestuia. Menţionăm faptul că este un club din provincie, destul de mare totuşi.

swot_img2Analiza SWOT[1] este o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte şi cele slabe ale organizaţiei, oportunităţile şi ameninţările mediului extern. Concluziile auditului intern sunt prezentate sub forma punctelor forte şi a slăbiciunilor întreprinderii. Sinteza auditului extern va permite indicarea ocaziilor favorabile şi a pericolelor mediului extern. Efectuarea unei analize de tip SWOT este punctul de plecare pentru formularea unor obiective adecvate situaţiei companiei şi relaţiile sale cu mediul extern. Obiectivele şi strategiile stabilite pentru orizontul de planificare vor urmări dezvoltarea punctelor forte ale organizaţiei, înlăturarea sau corectarea punctelor slabe, exploatarea de ocazii favorabile şi evitarea sau diminuarea impactului ameninţărilor mediului extern.[2]

Puncte tari:

- Existenţa unui management eficient care permite gestionarea competenţelor profesionale concomitent cu problemele curente existente

- Asigurarea unui climat deschis şi flexibil angajaţilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu

- Existenţa unui moral ridicat al personalului şi încrederea în instituţie

- Existenţa unui fond de personal bine pregătit profesional, care acoperă toate serviciile

- Profesionalism faţă de problemele ce apar

- Asigurarea pregătirii resurselor umane din cadrul clubului

- Existenţa unei bune colaborări cu Direcţia pentru Sport a Judeţeană, Prefectura, Consiliul Judeţean, Primăria şi alte instituţii

- Existenţa finanţărilor provenite din alocaţie bugetară, din fonduri de la Administraţia Publică Locală dar şi din venituri proprii

- Procesul de pregătire al sportivilor are loc în baza sportivă a clubului

- Procesul continuu de înbunătăţire şi perfecţionare a facilităţilor bazei sportive a clubului.

Puncte slabe:

- Rigiditatea şi lipsa de receptivitate a subordonaţilor la schimbările care au loc în societate

- Asumarea unor obiective sportive nerealiste de către unii antrenori

- Tendinţa de plafonare a unor sportivi şi antrenori la finalul carierei

- Fluctuaţii de personal de specialitate

- Lipsa cunoştinţelor personalului cu privire la mijloacele moderne de informare

Oportunităţi:

- Posibilităţi de finanţare din fonduri europene

Ameninţări:

- Criza financiară mondială poate declanşa reducerea potenţialului de finanţare guvernamentală şi privată

- Tendinţa specialiştilor de părăsire a sistemului

- Scăderea demografică a natalităţii dar şi scăderea indicatilor de sanatate

- Scăderea numărului de practicanţi ai sportului în România

- Comunicarea defectuoasă între cluburile sportive şi federaţii

- Criteriile de selectare a sportivilor pentru loturile olimpice şi naţionale nu sunt cele mai bune

În articolele viitoare vom prezenta câteva sugestii pentru o mai bună desfăşurare a activităţii clubului.

Sursă poză


[1] SWOT este un acronim ce provine de la Strenghts (puncte forte), weaknesses (slabiciuni), opportunities (oportunitati) si threats (amenintari).

[2] Virgil Balaure – prof. Coordonator – Marketing, editia a II-a revazuta si adaugita, editura Uranus 2002

Tipuri de sponsorizare sportivă

sponsor_babyÎn sport sponsorul este unul dintre cel mai importante elemente pentru succesul unei echipe sau sportiv deoarece el oferă banii necesari pentru desfăşurarea în bune condiţii a competiţiei sportive (antrenamente, deplasări, echipament, etc) primind în schimb dreptul de a se folosi în favoarea sa de prestigiul, carisma, interesul fanilor şi acoperirea media. Despre ce înseamnă sponsorizarea am vorbit pe scurt într-un  alt articol.

O companie implicată în sponsorizari sportive işi poate transmite instantaneu mesajul către milioane de potenţiali cumpărători, generează bunăvoinţa comunităţii din care face parte, dar cel mai important işi poate creşte cota de piaţă şi profitul.

Principalele nivele de sponsorizare sunt:

  1. Sponsorii principali – au cele mai vizibile inscripţionări, fie că sunt pe echipamentul de joc sau pe stadion. Sunt învăţaţi să investească mult în sponsorizări iar de cele mai multe ori, înainte sau după un eveniment sportiv dezvoltă programe adiţionale.
  2. Sponsorii secundari – cumpără locul cel mai vizibil de după cel al sponsorului principal pentru a menţine sau pentru a creşte imaginea companiei. Cheltuiesc mai puţin decât sponsorii principali dar sunt jucători importanţi pe piaţa din care fac parte.
  3. Sponsorii asociaţi sunt de cele mai multe ori companii micuţe, sau companii mari, unde succesul pe piaţa din care fac parte presupune prezenţa acestora la competiţiile sportive. Nu cheltuie foarte mult însa, işi recuperează costul investiţiei. Ei pot face parte şi din programe încrucişate de marketing.

Tipurile de sponsorizări sunt similare în toate sporturile.

Tipuri de activităţi de sponsorizare sportivă (traducere din limba engleză Robert Villegas Jr. – What is sponsorship?) :

-         Advertiser (persoană care face anunţuri) – emblema va fi inclusă într-un program printat sau intr-un ghid media

-         Sponsor asociat pentru maşini, camioane, motociclete – este un sponsor secundar, inscripţa sa este plasată pe un vehicul

-         Sponsor asociat – sponsor secundar pentru locul de desfăşurare sau eveniment

-         Sponsor asociat de echipă – sponsor secundar al unei echipe

-         Sponsor de premiere – sponsor ce oferă premiul pentru un sportiv sau pentru o echipă

-         Sponsor/Advertiser de difuzare – sponsor sau advertiser difuzat la radio, la televiziune sau la locul desfăşurării competiţiei prin anunţuri

-         Dreptul de denumire al clădirii – sponsor a cărui denumire este dată unui stadion sau unei arene

-         Sponsor pentru maşini, camioane, motociclete – Sponsor principal pentru un vehicul

-         Sponsor fondator – sponsor căruia i se oferă dreptul la propietate sau la eveniment

-         Pe stadion, semnalizare pe camioane – companie ce deţine dreptul de afişare de reclame în interiorul unui spaţiu unde se desfăşoară competiţii sportive

-         Licenţă oficială – companie căreia i se oferă numele evenimentului

-         Partener oficial de marketing – sponsor căruia i se oferă numele evenimentului

-         Sponsor oficial – sponsor căruia i se oferă exclusivitate sau statut special (de obicei într-o categorie definită de produse) de către propietarul evenimentului

-         Furnizor oficial – sponsor al cărui convenţie este de a oferi produsele sau serviciile sale echipei sau propietarului evenimentului

-         Sponsor de jucător – sponsor a cărui imagine este legată în mod special de un anume jucator

-         Sponsor de prezentare – sponsor căruia îi este dată această denumire de către propietarul evenimentului

-         Sponsor/Partener Promoţional – sponsor ale cărui promoţii sunt strâns legate de competiţie şi de desfăşurarea ei

-         Sponsor în serie – sponsor al unei serii de evenimente sportive

-         Sponsor – sponsor general al unui eveniment sportiv

-         Sponsor titular – sponsor care primeşte drepturile pentru un eveniment, premiu, etc

După cum se poate observa, există foarte multe tipuri de sponsorizare în sport, o companie alegând ce cele mai multe ori o serie de mai multe variante pentru a acoperi în totalitate o competiţie sportivă.

Sursă poză

Din ce în ce mai multe campanii pentru sport

Observăm în ultimul timp o creştere simţitoare a campaniilor ce implică sportul, nu neapărat prin sportivi dar prin încurajarea maselor în adoptarea unui stil de viaţă activ.

Un studiu recent a arătat faptul că în România sunt peste 12.000 de copii obezi iar 9 din 10 nu mai au şanse să revină la o greutate normală. Cauzele sunt atât lipsa sportului şi a activităţii fizice în viaţa lor dar si alimentaţia nesănătoasă: fast-food, dulciuri, etc.

Pe 27 septembrie a avut loc cea de-a patra ediţie a crosului Petrom. Dacă anul trecut construirea pistelor nu a făcut decât să dezamăgească publicul, aşteptăm cu interes anul acesta construirea acestor piste.

Gillette organizează turul Phenomenal – ideea seamănă oarecum cu a celor de la Nike dar este oricum de aplaudat.

În cele din urmă, dar nu în final online-ul face mişcare: de la bikewalk la joaca în parc până la Puţin din fiecare . Aceasta din urmă este o campanie în toată regula unde puteţi cere chiar sfatul nutriţionistului. Companiile susţinătoare: Agrana România, Coca-Cola România, Hochland România, Kraft Foods România, Mars România, Nestle România, Unilever South Central Europe.

Sportul începe să primească atenţia binemeritată atât în mediul online dar şi în mediul offline. Se vorbeşte oamenilor despre sport şi importanţa lui acest lucru nu poate decât să ne bucure deoarece, aşa cum afirmam anterior  “Din ce în ce mai puţini copii şi tineri sunt interesaţi în practicarea sportului în general şi a celui de performanţă în special”. Una dintre soluţii ar fi punerea sportului în vizorul acestora.

Revenim cu un update:  www.iubestesportul.gsp.ro . O campanie socială ce atenţioneză cu privire la bolile ce pot fi prevenite sau ameliorate prin intermediul sportului.

Facebook şi sportul

Susţine rugby-ul românesc! Acesta este numele uneia dintre cauzele prezentă pe Facebook. Interesant de observat este faptul că nu Federaţia Română de Rugby a pornit această iniţiativă ci un fost practicant al jocului. Pagina cauzei face trimitere către pagina de wikipedia şi până la momentul actual a strâns 157 de membri.

În trecut am vorbit despre twitter şi despre modul în care acesta poate ajuta organizaţiile sportive să creeze o comunitate şi în mediul online. Se pare că fanii sporturilor au început să ia atitudine în încercarea de a le populariza.

Echipa Sport20 este prezentă în acest moment şi în această reţea. Sperăm să strângem o comunitate interesată de marketingul sportiv.

O altă dorinţă este să fim mai activi ca până acum şi să împărtăşim cu voi cunoştinţele şi descoperirile noastre în materie de marketing sportiv.

Vă aşteptăm pe Facebook şi suntem curioşi care este părerea voastră la întrebarea: oare aceste acţiuni nu trebuie pornite în primul rând de federaţii şi de cluburile sportive?

Viaţa şi cariera Gabrielei Szabo

S-a născut la data de 14 noiembrie 1975 în oraşul Bistriţa şi este una dintre cele mai mari atlete ale României.

În anul 1988 pe când era în clasa a şasea a participat la un cros pe care l-a câstigat atrăgând atenţia antrenorului Zsolt Gyöngyössy care a reuşit să obtină acordul părinţilor Gabrielei pentru ca aceasta să înceapă antrenamentele în cadru organizat. Între anii 1991 şi 2002 atleta a strâns nu mai puţin de 21 de medalii de aur dar şi 12 de argint, fiind printre puţinii atleţi care au reuşit să câştige toate titlurile absolute la campionatele mondiale, europene si olimpice. Principalele repere ale carierei Gabrielei Szabo au fost:

1991 – Campioană Europeană la juniori (Salonik),

1993 – Campioană Europeană la juniori (San-Sebastian),

1994 – Campioană Mondială la 3000 m la juniori (Lisabona),

1995 – Campioană Mondială la 3000 m în sală (Barcelona),

1997 – Campionă Mondială la 5000 m în aer liber (Atena) şi Campioană Mondială la 3000 m în sală (Paris),

1998 – Record Mondial la 2000 m în sală (5:30:26) şi Campionă Mondială la 5000 m în aer liber (Valencia),

1999 – Record Mondial 5000 m (14:47:35), Campionă Mondială la 3000 m şi 1500 m în sală (Maebashi) şi Campionă Mondială la 5000 m în aer liber (Sevillia),

2000 – Campioană Mondială la 3000 m în sală (Gent) şi Campionă Olimpică la 5000 m (J.O. Sidney),

2001 – Record Mondial 3000 m în sală (8:32:88) şi Campionă Mondială la 1500 m în aer liber (Edmonton),

2002 – Record Mondial 3000 m în aer liber (8:21:45).

În anul 2001 a căştigat concursul Golden League dar şi potul de 1 milion de euro pe care l-a împarţit cu olandezul Wilson Kipketer.

A avut un singur antrenor, Zsolt Gyöngyössy, cu care s-a şi căsătorit iar în mai 2005 s-a retras din activitate.

Astăzi Gabriela Szabo este vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale de Atletism şi frecventează cursurile de master ale A.N.E.F.S. Bucureşti la specializarea „antropologia motrică”

În 1994 a fost numită Cetaţean de Onoare al Municipiului Bistriţa iar în 1997 a câştigat titlul de „Sportiva Anului”, distincţie oferită de M.T.S. si A.P.S. În anul 1998 a fost numită Cetaţean de Onoare al oraşului Cluj-Napoca. În 1999 a fost numită Cetaţean de Onoare al oraşului Bucureşti, a fost declarată „Cea mai bună sportivă din Europa” de către Uniunea Europeană a Presei Sportive, a mai fost desemnată „Sportiva anului în lume” de către A.P.S.M. dar şi „Atleta Anului” de către I.A.A.F. În anul 2001 a fost decorată de catre preşedintele Ion Iliescu cu „Ordinul Naţional Serviciul Credincios grad de Comandor”, pentru întreaga sa activitatea sportivă.